Stimati frati ìnsetati de apa vie a Credintei şi a Isla-mului!
Ín primul rand trebuie sã recunosc cã aflându-mã la tribuna acestei conferirne nu mã face sã fiu cu nimic de-osebit de dumneavoasträ. Sunt un frate de al dumneavo-astrã. în plus, aceastã conferintã este o lectie de care am şi eu nevoie. Eu sunt propriul meu interlocutor. Lectia о voi prezenta sub forma unei expuneri. Lipsurile imi apartin iar frumusetile şi perfectiunea apartin operei Ri¬sele-i Nur din care m-am inspirât. Dacã nu vor aparea piedici, vom continua acest fel de conferirne, sãptãmânal. Aceasta fiind prima, о vom dedica cre¬dintei; deoarece aşa cum afirmase Bediüzzaman Said Nursi în Primul Parlament, "cel mai mare adevãr al uni-versului este credinta, iar dupã credintã, namazul." Din aceastã cauzä am considérât oportun ca sã dedicam ace¬astã prima conferintã Coranului, credintei şi Profetului (Pacea fie asupra sa). A doua, cu ajutorul lui Allah va fi despre namaz şi cult.
Am cãutat о lucrare care sã ne fie cãlãuzã pentru aceste subiecte. în cele din urmä am ales "Risale-i Nur" care este о opera се oferã o lectie convingãtoare despre necesitadle noastre lu me şti şi cele veşnice, într-un mod foarte potrivit cu epoca ín саге trãim. Aceastã lucrare este una cu caracter religiös şi care implica un mare res¬pect şi о mare importantã. Acum, vom explica de ce am ales ca tema credinta şi vã vom face o scurtã prezentare a operei menzionate precum şi a autorului acesteia. Astfel, ín acest secol, düşmanii religiei şi ai Islamu lui au pus ín primul plan planurile de slãbire şi demolare a principiilor credintei.
In special ín ultimii douãzeci şi cinci de ani, atentatele la credintä au luat forme foarte diferite, sub diverse màsti ale intrigii ce nu au mai fost întâlnite pânã acum ín istorie. In timp ce orice índoialã sau negare in ceea ce priveşte deméntele credintei sunt de cele mai multe ori periculoase şi däunätoare. De aceea, acum, cea mai importante chestiune este aceea de a ne întàn credinta transformând credinta de suprafatä într-una adeväratä şi de a ne suplimenta aceastã cre¬dinta; de a ne salva credinta. Mai presus de orice, ocupa-rea timpului cu principale credintei a devenit o necesita-te imperioasä ba chiar о obligatie. Aceasta, aşa cum se íntâmplã ín Turcia, la fel se íntâmplã şi ín toatã lumea islamica.
Da, a repara şi renova camerele unei clãdiri a càrei temelii sunt putrede, cât poate fi de folos pen tru a împiedica prâbuşirea acelei clãdiri? Sau dacã íncercãm sã salvam un pom ale cãrui rãdãcini sunt putrezi, ce folos ar avea mãsurile de stropire cu insecticid a frunze-lor?
Omul, este о clädire precum un palat; temelia este credinta. Omul, este un arbore genealogie a cärei rãdãcinã este credinta. Cea mai importantä laturã a cre¬dintei este Credinta ín Allah. Apoi Profetia şi Judecata de Apoi. In consecintä, prima ştiinta pe care trebuie sä şi-o însuşeasca omul, este ştiinta credintei. Ştiinta cre¬dintei este fundamentul ştiintelor, este regele şi suvera-nul ştiintelor.