Este unanim cunoscut şi acceptât faptul cã aparenta cauzä ce determina ploaia este foarte departe de a avea ín vedere animatele şi de a manifesta mila fata de acestea. Care va sä zicä ploaia este trimisã ín ajutorul animalelor, gratie ratiunii unui Creator Generos, Creator ce a créât si animatele şi Care le asigurã acestora şi hrana necesarã. Ba chiar ploii i se zice şi "Milostenie". întrucât ínglobeazã multe bineface-ri şi semne ale milosteniei divine; se zice cã milostenia capata contur sub forma ploii şi vine sub forma de picäturi.
Şi tóate ornamentatale şi podoabele plantelor şi ani¬malelor, ce surâd tuturor fãpturilor, semnaleazã certa ex¬istent şi unicitatea unui Suveran Preafrumos, aflat in spatele unei cortine tainice şi care vrea sä se prezinte, sã se facä cunoscut şi adorat prin intermediul operelor meşteşugite şi a artei sale frumoase. Care va sä zicä starile împodobite ale lucrurilor, ca şi trãsãturile lor im¬pozante reprezintä argumentul forte al existentei acelor însuşiri ale lui Allah, cum sunt acelea de a se face cu¬noscut şi adorat. Cât despre însuşirile de a se face cunos¬cut şi adorat, acestea fac mãrturia existentei certe şi a unicitãtii unui Artizan Atotputernic, Adorat şi Cunoscut.
în concluzie: cauza este ceva cât se poate de ordinar şi de neputincios; cât despre efect, acesta fiind cât se poate de meşteşugit şi de valoros, exclude cauza. Şi chiar şi numai scopul şi foloasele efectului scot din joc cauza lipsitã de spirit şi de cunoştinte şi se íncredinjeazã unui suveran Artizan. Şi ornamentaria şi meşteşugul de pe fata efectului indica existenta unui Suveran Artizan, care vrea sa-şi arate puterea posesorilor de conştiinta şi care vrea sã se facä iubit.
Ei, sãrmane ce accepti cultul cauzelor! Cum vei putea explica aceste trei importante realitãti? Cum te poti pacali pe tine însuti? Dacä ai minte, rupe perdeaua cauzelor, zi "Vahdehu lea Şerike Leh" şi scapa de nesfârşitele fantezii!
A DOUÄZECI SI OPTA FEREASTRÃ
Privim acest Univers şi vedem cä, începând de la or-ganismele celulare şi pânã la Universul, ín íntregul sãu, guverneazä ratiunea şi ordinea. Privim organismul celu¬lar şi vedem cä la poruñea şi pe baza legii dictate de Ci-neva, ín acete mirifice celule se iau mäsuri importante.
Aşa cum o parte din alimente se depoziteazä sub forma de gräsimi, fıind furnizate stomacului ín caz de nevoie, tot astfel la nivelul acelor mirifice celule are loc о operatiune de depozitare şi de administrare a sub-stantelor hrãnitoare. Privim piantele şi vedem cã asupra lor guverneazã o stare de disciplina totalã. Privim ani-malele şi vedem cä între ele domneşte o stare de maxima disciplina şi cã fiecãrei specii i-au fost asigurate moda-litãti propra de hrãnire.