TREIZECI SI TREI DE FERESTRE | TREIZECI SI TREI DE FERESTRE | 4
(1-47)
Acum, desigur cä nu vom putea aborda problema din punctul de vedere al acestor nelimitate ferestre, aceasta fiind peste puterile noastre. încredintându-le pe acestea ştiintei divine, atotcuprinzãtoare, ne vom referi pe scurt, ín rezumat, pentru a fi in concordanza cu "Al Treizeci şi treilea Cuvant", "A Treizeci şi Treia Scrisoare", şi cu ceie treizeci şi trei de sacre pomeniri ale numelui lui Allah, de dupä rugãciunea namazului, deci ne vom referi numai la cele "Treizeci şi trei de ferestre", care repre-zintä strälucirea versetelor Coranului, şi lãsãm elucida-rea acestora altor "Cuvinte"...
PRIMA FEREASTRÄ
Suntem martora oculari ai faptului cã tóate lucrurile, in special cele însufletite, au foarte multe nevoi şi dorinte foarte variate. Acele dorinte şi nevoi le sunt sa-tisfäcute la momentul potrivit, adecvat, venindu-li-se ín ajutor dintr-un loc nesperat, necunoscut şi la care nu pot ajunge. Ori, acelor nevoiaşi nu le-ar da mâna, nu ar avea puterea de a-şi satisface nici cea mai mica dintre aceste dorinte nesfârşite. Tu priveşte-te pe tine însuti: de câte lucruri, la care nu poti ajunge, ai nevoie, cum ar fi ne-cesitãtile tale exterioare, ca şi cele interioare, precum si
obiectele de strictä necesítate presupuse de catre acestea! Compara tóate vietuitoarele cu tine însuti. lata, aşa cum tóate aceste vietuitoare, una câte una, märturisesc certa existentã a lui Allah şi semnaleazã unicitatea Sa, aşa cum Lumina Soarelui indica existentã Soarelui, tot ast-fel, situaria vietuitoarelor ín íntregimea lor, ca şi calita-tea satisfacerii necesitatilor lor, arata mintilor existentã, ín spatele unei cortine tainice, a unei Existente neândoielnice, cu renumele Sale de Unie, Fara Pereche, si extrem de Generos, de Milos, de Pilduitor şi de Intelept.
Acum, ei, ateule ignorant, şi ei, indolentule pacatos! Cu ce vei putea justifica desfaşurarea in mod suveran, cu întelepciune şi cu compasiune, a acestei activitãti? Cu natura surdä? Cu forta oarbã? Cu hazardul zãpãcit? Vei aduce o elucidare cu motive inapte şi inviabile?...
A DOUA FEREASTRÄ
Pe când obiectele, corpurile şi formele acestora, din¬tre nelimitatele posibilitan, aveau un aspect nehotãrât, nedefinit şi neconturat, dintr-o data, li s-a dat o asemen-ea forma clara, extrem de regulatã şi de rationalã, încât, de exemplu: pe chipul fiecärui om se aflã câte o particu-laritate care-l diferentiazã de toti ceilalti semeni ai sãi; şi
prin faptul cã este înzestrat, pe baza unei logici perfecte, cu sentimente vãdite şi tainice, acel chip demonstreazã faptul cã poartã amprenta unei Unicitãti deosebit de strälucitoare.
PRIMA FEREASTRÄ
Suntem martora oculari ai faptului cã tóate lucrurile, in special cele însufletite, au foarte multe nevoi şi dorinte foarte variate. Acele dorinte şi nevoi le sunt sa-tisfäcute la momentul potrivit, adecvat, venindu-li-se ín ajutor dintr-un loc nesperat, necunoscut şi la care nu pot ajunge. Ori, acelor nevoiaşi nu le-ar da mâna, nu ar avea puterea de a-şi satisface nici cea mai mica dintre aceste dorinte nesfârşite. Tu priveşte-te pe tine însuti: de câte lucruri, la care nu poti ajunge, ai nevoie, cum ar fi ne-cesitãtile tale exterioare, ca şi cele interioare, precum si
obiectele de strictä necesítate presupuse de catre acestea! Compara tóate vietuitoarele cu tine însuti. lata, aşa cum tóate aceste vietuitoare, una câte una, märturisesc certa existentã a lui Allah şi semnaleazã unicitatea Sa, aşa cum Lumina Soarelui indica existentã Soarelui, tot ast-fel, situaria vietuitoarelor ín íntregimea lor, ca şi calita-tea satisfacerii necesitatilor lor, arata mintilor existentã, ín spatele unei cortine tainice, a unei Existente neândoielnice, cu renumele Sale de Unie, Fara Pereche, si extrem de Generos, de Milos, de Pilduitor şi de Intelept.
Acum, ei, ateule ignorant, şi ei, indolentule pacatos! Cu ce vei putea justifica desfaşurarea in mod suveran, cu întelepciune şi cu compasiune, a acestei activitãti? Cu natura surdä? Cu forta oarbã? Cu hazardul zãpãcit? Vei aduce o elucidare cu motive inapte şi inviabile?...
A DOUA FEREASTRÄ
Pe când obiectele, corpurile şi formele acestora, din¬tre nelimitatele posibilitan, aveau un aspect nehotãrât, nedefinit şi neconturat, dintr-o data, li s-a dat o asemen-ea forma clara, extrem de regulatã şi de rationalã, încât, de exemplu: pe chipul fiecärui om se aflã câte o particu-laritate care-l diferentiazã de toti ceilalti semeni ai sãi; şi
prin faptul cã este înzestrat, pe baza unei logici perfecte, cu sentimente vãdite şi tainice, acel chip demonstreazã faptul cã poartã amprenta unei Unicitãti deosebit de strälucitoare.
Nu are voce