TREIZECI SI TREI DE FERESTRE | TREIZECI SI TREI DE FERESTRE | 40
(1-47)
oricât sar stradili privirea umana sã caute defectul, nu-ı va gasi şi revenind obositã ín läcasul säu, care este ochiul, îi va zice minüi critice, ce o trimisese ín misiune: "In zadar! Am obosit. Nu exista nici un cusur." Zicând aceasta, ea arata cã ordinea şi rânduiala sunt perfecte. Care va sä zicä ordinea din Univers este puter-nicul martor al LJnicitätii Creatorului.
Vino acum sã abordam pe scurt "Creatia ulteri-oarâ". Se zice cã posesora de grai au zis:
Lumea este schimbãtoare. Fiecare lucru schimbãtor este créât dupa aceea. Fiecare lucru créât dupa aceea are un creator, adicä un inventator. Attuici, acest Univers are un inventator primordial.
Iar noi zicem: Da, Uni versul este asemeni unui lucru ce-şi pãstreazã in permanenti prospetimea. Şi aceasta întrucât, aşa cum vedem, in flecare secol, poate in flecare an sau in fiecare anotimp, un Univers, о lume pleacä şi alta vine. Care va sã zicã exista un Suveran Atotputernic, care a creat acest Univers din nimic si care in fiecare an poate in fiecare anotimp sau chiar in flecare zi, inventeazã un nou Univers, pe care-lexpune priviri-lor posesorilor de constiintã. Apoi Îİ ia şi aduce ín locul säu un al tul. Le leagã únele dupa áltele şi le suspenda de banda timpului. Desigur cã şi fiecare primãvarã, ce are valoarea cât a unui Univers ínnoit, reprezintã câte о dovadä a puterii miraculoase a unui Suveran Atotputernic, care creeazã din nimic universurile ce vin şi pleacä sub ochii nostri. Färä indoialã cã acea Putere, ce creeazã lumi in in tenorili altor lumi, este şi creatoarea acestei lumi. Şi Ea a fäcut din aceasta lume şi acest pãmânt, camera de oaspeti pentru acei insemnati musafìri, care sunt oamenii.
Sä venim la problema "posibilitãtilor". Se zice cã posesorii de grai ar fi zis:
Posibilitatea are "douä fájete echivalente." Adicã: dacã nefiinta şi flinta (existenta) sunt echivalente, atun-ci este nevoie de un alegätor, de cineva care sã-si ex-prime preferinta, de un inventator. Şi aceasta întrucât posibilitãtile nu se pot crea una pe cealaltä, in lant. Şi nici reciproc, in cere. Atunci, inseamnä cã exista о Putere care le creazä. Au fost puse in evidentä douäsprezece argumente certe care exclud varianta creara in cere a posibilitãtilor şi au arãtat cã, crearea acestora in lant este greu de acceptât. Aceste argumente au anulat varianta cauzelor in lant şi au demonstrat existenta certa a unei Divinitãti.
Vino acum sã abordam pe scurt "Creatia ulteri-oarâ". Se zice cã posesora de grai au zis:
Lumea este schimbãtoare. Fiecare lucru schimbãtor este créât dupa aceea. Fiecare lucru créât dupa aceea are un creator, adicä un inventator. Attuici, acest Univers are un inventator primordial.
Iar noi zicem: Da, Uni versul este asemeni unui lucru ce-şi pãstreazã in permanenti prospetimea. Şi aceasta întrucât, aşa cum vedem, in flecare secol, poate in flecare an sau in fiecare anotimp, un Univers, о lume pleacä şi alta vine. Care va sã zicã exista un Suveran Atotputernic, care a creat acest Univers din nimic si care in fiecare an poate in fiecare anotimp sau chiar in flecare zi, inventeazã un nou Univers, pe care-lexpune priviri-lor posesorilor de constiintã. Apoi Îİ ia şi aduce ín locul säu un al tul. Le leagã únele dupa áltele şi le suspenda de banda timpului. Desigur cã şi fiecare primãvarã, ce are valoarea cât a unui Univers ínnoit, reprezintã câte о dovadä a puterii miraculoase a unui Suveran Atotputernic, care creeazã din nimic universurile ce vin şi pleacä sub ochii nostri. Färä indoialã cã acea Putere, ce creeazã lumi in in tenorili altor lumi, este şi creatoarea acestei lumi. Şi Ea a fäcut din aceasta lume şi acest pãmânt, camera de oaspeti pentru acei insemnati musafìri, care sunt oamenii.
Sä venim la problema "posibilitãtilor". Se zice cã posesorii de grai ar fi zis:
Posibilitatea are "douä fájete echivalente." Adicã: dacã nefiinta şi flinta (existenta) sunt echivalente, atun-ci este nevoie de un alegätor, de cineva care sã-si ex-prime preferinta, de un inventator. Şi aceasta întrucât posibilitãtile nu se pot crea una pe cealaltä, in lant. Şi nici reciproc, in cere. Atunci, inseamnä cã exista о Putere care le creazä. Au fost puse in evidentä douäsprezece argumente certe care exclud varianta creara in cere a posibilitãtilor şi au arãtat cã, crearea acestora in lant este greu de acceptât. Aceste argumente au anulat varianta cauzelor in lant şi au demonstrat existenta certa a unei Divinitãti.
Nu are voce