AL DOUÃZECIŞI TREILEA CUVANT | AL DOUÃZECIŞI TREILEA CUVANT | 5
(1-27)
Observ cã podul se aflã într-un loc obişnuit, pe о câmpie íntinsã, chiar pe un bulevard. Observ cã tabloul sinistru din partea dreaptã, plin de ruine înfricoşatoare, este in realitate un loc frumos, cu gradini şi lume aleasã.Muntii înnecati in beznã, bântuiti de furtuni, in lumina becurilor apar cu totul altfel. In aceşti munti şi dincolo, in spatele lor, se observa locuri minunate de odihnã şi distractie. Se mai observa cã balaurii, leu si fiarele sãlbatice pe care le väzusem in lumina obscura a lanter¬nei sunt in realitate falnice cãmile, boi, oi, capre.
Sunt multumit cã s-a sfârşit coşmarul optic din cauza luminii obscure; îngân de bucurie versetui "Elhamdülil¬lah alea nuri iman" şi versetui
اَللَّهُ وَلِىُّ الَّذِينَ اَمَنُوا يُخْرِجُهُمْ مِنَ الظُّلُمَاتِ اِلَى النُّورِ
şi mä trezesc la realitate.
Muntele din povestire simbolizeazã inceputurile vieta, existentei. Adicã lumea in care trãim. Podul sim¬bolizeazã drumul vietii. Intinderea din dreapta mea tim¬pul trecut, iar cea din stanga mea timpul viitor. Lumina slabã (lanterna de buzunar) indica lumea primitiva, ego¬ista, cu vederi inguste, idolatra, pagana. Chipurile distor¬siónate de balauri şi fiare sãlbatice simbolizeazã intâmplãrile şi evenimentele omenirii.
In concluzie: un om primitiv, lipsit de lumina cre-dintei, de iubire divina, vede lumea şi viata la razele obscure ale acelei lanterne de buzunar.
Nu are voce