La marginea gãurii mai observ douã pietre funerare, pe care sta scris cu lite-re mari cuvântul "SAID" (Cu credintã in Allah). Mi-a parut räu, am exclamât "vai".
Apoi am auzit vocea omului din han:
- Ti-a venit mintea la cap?
- Da. Mi-a venit, ínsã nu mai am putere.
- N-ai íncotro, pocãieste-te.
- M-am pocãit.
In momentul acela m-am trezit. Am observât cã nu mai sunt cel care am fost, acum sunt altul.
In continuare sã íncercãm sã tãlmãcim cãteva din cele povestite mai sus:
Drumetia despre care am vorbit, semnificã naşterea, copilãria, viata, moartea şi Judecata de Apoi prin care trece un om. Cei 60 de galbeni sunt cei 60 de ani de viatã ai omului. Când eram la han aveam impresia cã împlinisem 45 de ani. Urmãtorii 15 galbeni erau cei 15 ani din viatã pe care trebuia sã-i consacru pentru pregãtirile ín vederea Vietii de Apoi. Hanul semnificã Istanbulul. Trenul simbolizeazã timpul, fiecare vagon simbolizeazä un an, iar tunelul viata omului pe aceastã lume. Piata celor 5 piaştri ínseamnã necesitatea ca omul sã duca o viatã cinstitã, onesta.
AL PATRULEA TALC: Omul este un fel de copil rãsfãtat al Universului. In slãbiciunea omului rezidã o mare putere, iar in neputinta lui o mare fortã. Sã íncercãm sã explicam aceasta printr-o comparatie: Ne¬putinta, slãbiciunea unui pui de gãinã ín fata duşmanu lui, о determina pe gãinã sã se arance, sä se repeadã ca un leu pentru a-şi apara puiul, aşa cum se íntâmplã şi cu celelalte vietuitoare.