AL DOUÃZECIŞI TREILEA CUVANT | AL DOUÃZECIŞI TREILEA CUVANT | 14
(1-27)
Primul servitor îşi cumpärä cu cei zece galbeni un costum splendid. Al doilea servitor, lipsit de minte, nu se uitã pe biletel sã vada ce are de cumpãrat, se ia dupä primul servitor şi dându-i negustorului de la care s-a cumpãrat costumul cei 1000 de galbeni, cere un singur costum. Negustorul necinstit ia cei 1000 de galbeni şi îi dã doar un singur costum pentru 1000 de galbeni. Evi¬dent, este lesne de înteles ce a urmat din partea stãpânului pentru cel de-al doilea servitor. Pilda la care ne-am referit arata unde duce nefolosirea calitãtilor cu care a fost înzestrat omul de catre Allah.
Hei omule, tu, care eşti îndragostit de plãcerile aces-tei lumi, dar uhi cã mai exista şi о lume de apoi, ascultã câteva pilde care o sã-ti foloseascã!
Pilda respectiva o s-o dau luându-mã ca exemplu chiar pe mine. Plec la un drum lung, adicã sunt trimis. Cel care mã trimite ín cãlãtoria respectiva îmi spune cã a investit ín mine 60 de galbeni, ínsã mai primisem din suma respectiva, in mai multe rate, câte 10 galbeni.
Pornesc la drum; poposesc la un han; joc cãrti şi pierd toti galbeni i (10) la jocul de noroc. Rãmân fãrã nici un ban şi cu mü de remuşcân. Sunt intr-o stare dis¬perata. Atunci apare un om in camera mea din han şi mã povatuieşte sã nu mai procédez aşa, ci о parte din bani sã-i pãstrez ca sã-mi pot continua drumul şi sã pot ajun-
ge la destinatie. Mã povãtuieste sã pun de-o parte jumãtate din suma ce o s-o mai primesc, iar cu cealaltã jumãtate sã-mi plãtesc cheltuielile de cãlãtorie. Eu nu accept. Atunci omul respectiv mã sfãtuieste sã economi-sesc mãcar 1/3 sau 1/4 din sumã, ínsã eu nu accept. Omul se supãrã şi dispare din camera mea.
Deodata situatia se schimbã. Mã trezesc cãlãtor íntr-un tren,íntr-un túnel. Mã aflu lângã mecanic. In dreapta si stanga mecanicului se aflã nişte flori şi fructe foarte frumoase. Intind mâna sã rup o floare şi sã iau un fruct. Nu reuşesc; fiorile şi fructele au spini, mi se umplu mainile de sänge. Nu reuşesc, mã dor mainile. Aud о voce: "Dacã plãtesti cinci piaştri- îmi spune vocea- ai sã poti lua flori şi fructe cât ponesti".
Observ deodatã cã ne apropiem de ieşirea din túnel, ínsã la ieşirea din túnel observ nişte gãuri. Aflu cã ín gãurile respective sunt aruncati cãlãtorii din tren; observ şi gaura ín care voi fi eu aruncat.
Hei omule, tu, care eşti îndragostit de plãcerile aces-tei lumi, dar uhi cã mai exista şi о lume de apoi, ascultã câteva pilde care o sã-ti foloseascã!
Pilda respectiva o s-o dau luându-mã ca exemplu chiar pe mine. Plec la un drum lung, adicã sunt trimis. Cel care mã trimite ín cãlãtoria respectiva îmi spune cã a investit ín mine 60 de galbeni, ínsã mai primisem din suma respectiva, in mai multe rate, câte 10 galbeni.
Pornesc la drum; poposesc la un han; joc cãrti şi pierd toti galbeni i (10) la jocul de noroc. Rãmân fãrã nici un ban şi cu mü de remuşcân. Sunt intr-o stare dis¬perata. Atunci apare un om in camera mea din han şi mã povatuieşte sã nu mai procédez aşa, ci о parte din bani sã-i pãstrez ca sã-mi pot continua drumul şi sã pot ajun-
ge la destinatie. Mã povãtuieste sã pun de-o parte jumãtate din suma ce o s-o mai primesc, iar cu cealaltã jumãtate sã-mi plãtesc cheltuielile de cãlãtorie. Eu nu accept. Atunci omul respectiv mã sfãtuieste sã economi-sesc mãcar 1/3 sau 1/4 din sumã, ínsã eu nu accept. Omul se supãrã şi dispare din camera mea.
Deodata situatia se schimbã. Mã trezesc cãlãtor íntr-un tren,íntr-un túnel. Mã aflu lângã mecanic. In dreapta si stanga mecanicului se aflã nişte flori şi fructe foarte frumoase. Intind mâna sã rup o floare şi sã iau un fruct. Nu reuşesc; fiorile şi fructele au spini, mi se umplu mainile de sänge. Nu reuşesc, mã dor mainile. Aud о voce: "Dacã plãtesti cinci piaştri- îmi spune vocea- ai sã poti lua flori şi fructe cât ponesti".
Observ deodatã cã ne apropiem de ieşirea din túnel, ínsã la ieşirea din túnel observ nişte gãuri. Aflu cã ín gãurile respective sunt aruncati cãlãtorii din tren; observ şi gaura ín care voi fi eu aruncat.
Nu are voce