AL DOUÃZECIŞI TREILEA CUVANT | AL DOUÃZECIŞI TREILEA CUVANT | 13
(1-27)
Portami şi câinele semnificã conducerea şi protectia împotriva relelor umane. Fericirea şi liniştea oamenilor depinde de competente şi calitatea conducerii şi de ordi-nea impusä de cei care conduc societatea.
AL TREILEA TALC: Omul, prin constructia sa fizicã şi prin activitatea sa, prin puterea sa limitata, este un animal neputincios. Neputinta şi lenevia omului au fost transmise chiar şi animalelor pe care le-a domesti-cit. De pildã, o capra sau un bou (taur) domesticit, in comparatie cu cei afiati in libértate (sãlbãticie) este mult mai lipsit de agilítate şi abilitate. In ciuda acestei nepu-tinte, Allah 1-a dotat pe om cu înşuşiri care sã-i ínlesneascã o viatã mult mai ampla, mult mai lunga, chiar dincolo de viata pe acest pãmânt. Omul are putinta neíntâlnitã la celelalte vietuitoare, putinta de rugãciune, de invocare a puterii divine şi a protectiei si a ajutorului lui Allah. Puterea divina a creat o multime de forte fizi-ce, chimice, vietuitoare şi plante care sä fie in folosul omului.
Omul, dacã se limiteazä numai la viata lumeascã, neluând ín seamä faptul cã el a fost creat de catre Allah pentru o viatã eterna, atunci îşi limiteazã mult viata şi posibilitadle de a se bucura de viatã.
însuşirile şi posibilitadle multiple ce au fost puse la dispozitia omului, dar nu au fost folosite de acesta, ín Viata de Apoi vor protesta cã n-au fost utilizate, cã au zäcutfäräfolos.
De fapt, omul se distinge de animale, tocmai prin faptul cã el a fost sortit de catre Allah sã trãiascã atât о viatã pãmânteascã, cât şi o viatã de apoi, dincolo de mormânt. Animatele trãiesc numai prezentul, nu-si cu¬nóse trecutul (istoria), iar viitorul nu le intereseazã. Pe când omul nu este aşa, el trebuie sã-si cunoascã trecu¬tul, iar viitorul cu atât mai mult, inclusiv Viata de Apoi, şi sä se pregãteascã pentru aceastã viatã.
Sã ilustram ceie spuse mai sus cu câteva pilde:
De exemplu, un om care pune ín buzunarul servito-rului sãu 10 galbeni şi il trimite ín târg sã-si cumpere un coştum.
Acelaşi om îşi cheamã un al doilea servitor şi îi dä 1000 de galbeni şi o lista cu о serie de note; i le pune in buzunar şi il trimite in târg sã cumpere cele cuprinse in biletelul respectiv.
AL TREILEA TALC: Omul, prin constructia sa fizicã şi prin activitatea sa, prin puterea sa limitata, este un animal neputincios. Neputinta şi lenevia omului au fost transmise chiar şi animalelor pe care le-a domesti-cit. De pildã, o capra sau un bou (taur) domesticit, in comparatie cu cei afiati in libértate (sãlbãticie) este mult mai lipsit de agilítate şi abilitate. In ciuda acestei nepu-tinte, Allah 1-a dotat pe om cu înşuşiri care sã-i ínlesneascã o viatã mult mai ampla, mult mai lunga, chiar dincolo de viata pe acest pãmânt. Omul are putinta neíntâlnitã la celelalte vietuitoare, putinta de rugãciune, de invocare a puterii divine şi a protectiei si a ajutorului lui Allah. Puterea divina a creat o multime de forte fizi-ce, chimice, vietuitoare şi plante care sä fie in folosul omului.
Omul, dacã se limiteazä numai la viata lumeascã, neluând ín seamä faptul cã el a fost creat de catre Allah pentru o viatã eterna, atunci îşi limiteazã mult viata şi posibilitadle de a se bucura de viatã.
însuşirile şi posibilitadle multiple ce au fost puse la dispozitia omului, dar nu au fost folosite de acesta, ín Viata de Apoi vor protesta cã n-au fost utilizate, cã au zäcutfäräfolos.
De fapt, omul se distinge de animale, tocmai prin faptul cã el a fost sortit de catre Allah sã trãiascã atât о viatã pãmânteascã, cât şi o viatã de apoi, dincolo de mormânt. Animatele trãiesc numai prezentul, nu-si cu¬nóse trecutul (istoria), iar viitorul nu le intereseazã. Pe când omul nu este aşa, el trebuie sã-si cunoascã trecu¬tul, iar viitorul cu atât mai mult, inclusiv Viata de Apoi, şi sä se pregãteascã pentru aceastã viatã.
Sã ilustram ceie spuse mai sus cu câteva pilde:
De exemplu, un om care pune ín buzunarul servito-rului sãu 10 galbeni şi il trimite ín târg sã-si cumpere un coştum.
Acelaşi om îşi cheamã un al doilea servitor şi îi dä 1000 de galbeni şi o lista cu о serie de note; i le pune in buzunar şi il trimite in târg sã cumpere cele cuprinse in biletelul respectiv.
Nu are voce